De ce Taste Learners - Povestea Bogdanei

Este locul perfect unde mă pot juca cu ingrediente, texturi, gusturi, amintiri și unde pot împărtăși din descoperirile și cunoștințele mele. 

Locul unde călătorim printre simțuri și învățăm care este gustul adevărat al vieții. 

Relația mea cu mâncarea a avut multe suișuri și coborâșuri de-a lungul timpului și fiecare experiență trăită și-a pus amprenta asupra mea.

 Îmi doresc că povestea mea să inspire pe mai departe, să servească drept lecție, să fie un bun exemplu de învățare. Am trecut prin multe aventuri, de la perioade cu lipsuri majore, la abundență din care nu am știut ce să aleg, de la tulburări de comportament alimentar și până la mâncat conștient și asumat. 

Am fost la extreme, am ținut faimoasa dietă cu ciorbă de varză, am trecut fără să conștientizez, de la o alimentație haotică, la o tulburare adevărată. Am slăbit de la 60 de kilograme la 42 într-un singur an și o remarcă plină de dezgust aruncată de un străin pe stradă a fost dușul rece de care am avut nevoie pentru a realiza că am ajuns într-un punct critic. De acolo a început un drum extrem de lung și de anevoios de recuperare. Uitându-mă în urmă sunt mai mult decât mândră de ceea ce am realizat și în același timp sunt conștientă că este work în progress, chiar și acum, la un sfert de secol distanță de la debut. 

Sunt aici, acum, cu înțelepciunea și lecțiile învățate personal și cât se poate de direct și le folosesc, ca să transmit cât mai onest și mai fidel cunoștințele dobândite în nutriție și gastronomie.

Dacă relația mea cu mâncarea nu a avut o viața bună de-a lungul timpului, relația mea cu gătitul a fost mereu punctul forte. Am avut mereu o lejeritate și o siguranță în bucătărie pe care nu pot spune că am experimentat-o în alte arii. Când citesc o rețetă, ”văd” imagini derulându-se în mintea mea și trăiesc la nivel de simțuri (gust, miros) tot ceea ce se întâmpla în fiecare etapă de preparare. Este puterea mea secretă care m-a ajutat mereu să fac vrăji în bucătărie. Și nu, chiar nu mă laud ☺. 

M-a fascinat încă de când eram mică modul magic în care bunicile mele manevrau ingredientele (de multe ori fără să guste din ele în timpul procesului de gătire  - lucru care mă derutează până în ziua de azi)  și scoteau adevărate delicii în niște perioade de penurie mare. E admirabil felul acesta, al femeilor din spatele nostru, plin de resurse aproape inepuizabile, de a face gust și savoare și complexitate din foarte puțîn,  și l-am simțit mereu în sângele meu. Le sunt recunoscătoare și pentru asta, dincolo de ceea ce au mi-au mai transmis cât au fost în viață. 

Am propria mea călătorie, de trial and error, propriile mele experiențe și această călătorie de învățare din  ultimii ani  s-a dovedit a fi mult mai mult decât o simplă descoperire și învățare a unor termeni științifici sau găsire a unor răspunsuri la multele mele ”de ce?”-uri. 

Este o călătorie transformatoare pentru mine însămi înainte de toate și în toată complexitatea aceasta încerc să mențin claritate și substanță. 

Este un dans zilnic de căutare a unui echilibru între toate rolurile mele.