Stories
Locul unde scriem despre noi și pentru voi.
Povestim despre viață, familie, copii, bucătărie, știință, si multe altele.
Filosofăm, dar fără să ne luăm prea mult în serios.
Despre self-care. O incursiune geografico-emoțională
Se tot vorbește despre self care-ul asta, de am avut niște rețineri majore în a scrie eu, la rândul meu, despre el. Însă self care-ul asta este într-un fel vital pentru existența noastră. Și putem să îl creăm, realmente, din nimic. Cinci minute noi cu noi, stand nemișcate, respirând. O carte sau un serial bun, de care vreți voi, turcesc, suedez, sudamerican. Drama, comedie, SF, orice. O ieșire la plimbare de una singură. O baie fierbinte. O plecare de o zi, două sau cinci. Un retreat de o zi, de două sau mai multe. O prăjitură mișto. Să frămânți un aluat. O piesă de teatru. Un curs în care înveți ceva ce nu știai, și garantat, nu știi multe
De ce Taste Learners - Povestea Bogdanei
Este locul perfect unde mă pot juca cu ingrediente, texturi, gusturi, amintiri și unde pot împărtăși din descoperirile și cunoștințele mele.
Locul unde călătorim printre simțuri și învățăm care este gustul adevărat al vieții.
Relația mea cu mâncarea a avut multe suișuri și coborâșuri de-a lungul timpului și fiecare experiență trăită și-a pus amprenta asupra mea.
Fatherhood – 6-12 luni, o vârsta a cunoașterii
Am ajuns la etapa de dezvoltare a copiilor de la 6 la 12 luni. În această etapă se produc multe schimbări pentru care mulți părinți nu sunt pregătiți.
În primul rând bebelușii vor începe să-și folosească mușchii din ce în ce mai mult. Vor învăța să-și folosească mâinile și degetele, vor apuca cu mâna, vor pune multe lucruri în gură și vor încerca să le mestece. Prin mestecare copiii își dezvoltă mușchii de care vor avea nevoie pentru vorbit și mâncat.
Fatherhood – Despre părinți fericiți și copii sănătoși
V-am promis că o să încerc să scriu nu doar despre copii, ci și despre familie, despre relația dintre parteneri și cum evoluează aceasta de-a lungul timpului după ce ei devin părinți.
Fatherhood – despre baie, mancare si plimbare
Astăzi revin la etapa zero – șase luni și după cum am promis, #tatiraspunde așa că o să vă povestesc despre baia, plimbările și mâncarea bebelușilor și despre călătoriile noastre cu bebelușii pe care i-am avut în dotare :).
Am auzit multe povești despre faptul că spălatul bebelușilor este aproape exclusiv rolul mamei sau/și al bunicii (lor). Am stat de vorba cu tați care mi-au spus că ei “nu se bagă la baie pentru că le este frică”.
Fatherhood – Conștiența de a fi tată
După ce am terminat primul articol din seria pe care v-am promis-o, mă gândeam să trec la următoarea grupă de vârstă. Îmi pregătisem chiar și o structură a articolului, numai că între timp, căutând în continuare informații relevante și coerente pentru tați și negăsind mare lucru, mi-am dat seama că vă mai pot povesti foarte multe despre grupa 0-6 luni, despre experiențele noastre cu Radu, David și Rebecca în calitate de bebeluși, despre cum am devenit noi părinți, apoi părinți conștienți, despre cum am învățat și am devenit eu (sper) un tată mai bun.
Fatherhood – Tată de bebeluș
Așa cum am promis, m-am apucat de scris. Alexandru a dat berea și odată cu ea a venit și cu o primă listă de întrebări. După ce am stat de vorbă cu el mi-am dat seama și mai mult de faptul că nu există foarte multă informatie utilă, bazată și pe dovezi științifice, pentru părinți în general și pentru tați în special.
Privind partea buna a lucrurilor
A trecut un an (si o zi) de la pozele de mai jos. Singura diferența între 16 martie 2020 și 17 martie 2021 este că mezinul chiar este (cel puțin pentru moment) la școală în format fizic. Ceilalți doi sunt în continuare țintuiți de scaunele din camerele lor.
Magia lucrurilor simple
Am sa incep acest articol altfel decat am facut-o vreodata pana acum, am sa-l incep cu niste intrebari: voi va acordati libertatea de a va bucura din cand in cand de lucrurile si intamplarile simple din jurul vostru? Le observati, le luati in seama?
Viata cu o (pre)adolescenta
Ieri dimineata, dupa ce am dat drumul masinii de spalat vase, Rebecca a aparut senina in bucatarie, cu o farfurie in care mai supravietuiau niste resturi de mancare. Mi-a tras cel mai fermecator zamber de care este in stare, a scos un „uuups” si a facut stanga imprejur pana sa ne dumirim eu sau Radu.
Voi cum va mai jucati impreuna cu copiii vostri?
Am vrut sa scriu acest articol inainte de vacanta de o saptamana pe care au avut-o copiii din ciclul primar. Eram oarecum speriat de faptul ca Radu si David vor sta acasa zi de zi, mai multe ore decat in mod obisnuit si trebuia sa le umplem timpul liber cu diverse activitati care sa se desfasoare fie in casa fie in jurul casei.
Opriţi bullying-ul sau desfiinţaţi recreaţiile!
Salvați Copiii a lansat ieri o nouă campanie de conștientizare asupra acestui fenomen, sub socantul titlu „Desființați recreațiile!”. Fiindcă da, am ajuns în situația în care chiar trebuie să folosim nu numai slogane îndrăznețe, ci mai mult, să șocam pentru a-i face pe oameni conștienți de cât de răspandit este bullying-ul în școlile și grădinițele (!) noastre.
Sportul si copiii
Si mie si Bogdanei ne place sportul si incercam cat de mult putem sa il si practicam nu doar sa il urmarim la TV, in sala sau pe stadion. Alergam, mergem la sala, ne dam cu bicicletele (cam rar in ultima vreme) schiem si inotam (mai mult in vacante). Am incercat si cred ca am reusit sa transmitem si catre copii dragostea noastra pentru sport.
Tara bătăii rupte din rai
Azi, in timp ce scotoceam prin arhivele mailului din 2015 am redescoperit acest infografic realizat la vremea respectiva de echipa de la „Totul despre mame”. Sondajul a fost facut cu ocazia venirii Laurei Markham in Romania in 2015.
Capcane cibernetice pentru adolescenti
Banuiesc ca titlul articolului va va duce cu gandul la pericolele existente in online la care sunt expusi copiii si adolescentii din ziua de azi. Nu gresiti, despre asta este vorba in acest articol, numai ca el va va prezenta experienta noastra personala (de fapt a Rebeccai) pe care am avut-o cu o aplicatie folosita probabil de zeci de mii de adolescenti in Romania.
Parentingul in vremea pubertatii
Ma bate de mult un gand si chiar daca am reusit cat de cat sa il conturez in mintea mea, nu am prins niciodata momentul potrivit pentru a-l materializa. Nu stiu daca ati remarcat, dar noi parintii de copii mai mari nu prea vorbim despre ai nostri. Cei mai vocali parinti sunt cei cu copii de varsta prescolara. Odata cu inaintarea in varsta lucrurile devin mult mai nuantate, problemele capata o complexitate greu de imaginat, bataliile nu se mai duc pe ore de somn/nesomn, cantitati (ne)mancate si numar de tantrumuri, ci gasesc noi teritorii, care nu mai tin in principal de partea fizica, cat tin de partea emotionala, iar limitele se testeaza in feluri pe care adultul trecut prin viata nici nu si le-a imaginat vreodata.
Dimineti in familie
Nu este încă şapte dimineaţa, iar eu aud doua perechi de “lipa-lipa” pe gresie.
Băieţii ies şuşotind din cameră: “ai văzut-o dormind?”, “da, încă doarme”, se aude raspunsul. “Hai în sufragerie, sa ne punem finalul filmului de aseară”, “Bine, hai”.
Scrisoare catre parintii colegilor fiicei mele
Nu cred ca ma citesc si la fel de bine nu li se adreseaza lor anume. Vreau sa luati acest text asa cum e, adresat unui „eu colectiv”, fara un nume sau o adresa directa. Vreau sa fie un moment de reflectie, la modul general, pentru toata generatia de parinti din care facem si noi parte. Vreau sa fie un semnal de alarma pe un subiect delicat, in a carui abordare uneori gresim (sper ca ati observat ca nu ne excludem – eu si Radu – din ecuatie) si de cele mai multe ori gresim, pentru ca nu avem nici experienta pe acest subiect si nici nu avem constiinta posibilelor consecinte pe termen lung.